|
Termeni necunoscuti, care desemneaza notiuni precise legate de formele de relief, sau chiar fenomene naturale. Discutiile cu oamenii muntilor nu sunt niciodata facile, astfel ca, mai jos, ne-am gandit sa va punem la dispozitie un scurt ghid referitor la termenii cel mai des utilizati pe munte. Pentru ca mai departe sa puteti urmari atat literatura de specialitate, cat si buna cunoastere a traseelor descrise, va recomandam sa va acomodati cat mai bine cu termenii redati:
Abrupt = Perete de munte, stancos,puternic inclinat, format de obicei din roci tari
Ac = Stanca izolata cu varful ascutit
Adapost = Constructie facuta sa apere de intemperii
Alpin = Zona cea mai inalta a unui munte, incepand de la 1800 m altitudine
Alpinist-alpinism = Persoana care face dese ascensiuni; ramura sportiva care cuprinde ascensiunile in munti, in special escaladarea partilor greu accesibile
Amonte = In sus (in sensul spre izvor) pe cursul unei vai sau ape
Arcada = Element de relief in forma de arc intalnit in general in zonele calcaroase
Areal = Arie specifica de raspandire a unei specii (planta sau animal)
Arsita = Panta de munte lipsita de vegetatie
Aval = In jos (in sensul spre varsare) pe cursul unei ape sau vai, partea incotro curge apa
Aven-hoanca = Groapa, adancitura naturala in general verticala, intalnita in zonele calcaroase, formata prin dizolvarea rocilor sau prabusirea tavanului unei pesteri
Azimut = Unghiul pe care il face directia la un obiectiv fix, la care dorim sa ajungem, cu directia nord, indicata de acul magnetic
Baliza = Semnal sau instalatie de semnalizare care indica pozitia unui punct topografic
Batca = Varf de deal sau de munte nu prea inalt, rotunjit de agentii atmosferici
Bord = Bloc de stanca izolat sau in campul de bolovani
Brana - brau = Portiune plata (palier) de latime variabila, in general ierbata, care incinge ca un brau versantul unui munte, practicabila pentru mers
Bulboana = Adancitura intr-un rau unde apa formeaza un vartej, valtoare, bulboaca
Bunget = Padure deasa foarte greu de strabatut
Burnita = O ploaie marunta si deasa insotita de ceata
Casa de adapost = Constructie in general din lemn dotata cu locuri, soba, masa si banci
Carst = Complex de fenomene naturale, intalnite in zone calcaroase; forme de relief create prin dizolvarea calcarelor : pesteri, doline, avene, chei, defileuri
Canion = Vale adanca si foarte stramta, cu peretii abrupti si cu fundul ingustat, prin care raul curge vijelios formand vartejuri
Caldare = Depresiune circulara cu versante prapastioase, in zona muntilor inalti
Caldare glaciara - circ glaciar = Caldare ramasa in urma topirii unui ghetar
Catani = Zona bolovanoasa, arida
Calauza = Ghid montan
Cetina = Frunzar de ace (frunze de conifere, molid, brad, larice, tisa, zinbru, pin)
Ciopor = Turma de capre negre
Chei = Sector, portiune de vale ingusta si adanca cu pereti stancosi, aproape verticali, in trupul unui munte
Cleant - colt = Varf de stanca facand parte din trupul unui munte
Clin = Panta cu inclinare variabila a unui munte sau a unei vai
Concretiuni = Forme diverse de depunere a carbonatului de calciu pe peretii unei pesteri
Condensare = Transformare prin racire si compensare
Confluenta = Locul de unire, intalnire, a doua ape sau vai
Cornisa = "Streasina" de zapada intarita, (asemanatoare literei "l") de pe creasta unui munte
Creasta-coama = Linia de intersectie a planurilor celor doi versanti oponenti ai spinarii unui masiv muntos
Culme = Partea cea mai de sus, prelungita orizontal, al unui munte
Cumpana de ape = Linia de despartire dintre doua bazine hidrografice sau doua vai invecinate, care coincide in general cu creasta unui munte
Curba de nivel = Linia de pe harta (culoare maro) care uneste punctele de egala altitudine, portiuni din teren asemanatoare brarilor pe care ne putem deplasa fara sa coboram sau sa urcam
Curmatura-sa- tarnita -fereastra = Denivelare, portiune mai coborata unde creasta unui munte este mult sub nivelul general al acesteia, ingaduind trecerea de pe un versant pe celalalt
Custura = Creasta montana, ascutita, stancoasa, ingusta si dantelata in forma unei lame de fierastrau, de obicei intre doua caldari glaciare
Deal = Forma de relief ca o ridicatura a scoartei pamantului mai mica decat un munte dar mai mare decat colina
Dolina = Adancitura a solului in forma de palnie, de dimensiuni variabile, formata prin dizolvarea rocilor calcaroase de catre ape
Dos = Versant de munte cu expunere spre nord, umbrit
Drumetie montana = Mersul pe munte din placere, pe jos sau pe schiuri,fara scop lucrativ
Durau = Parau de munte repede si zgomotos
Duruitoare = Cascada de apa
Endemism = Specie de planta sau animal care traieste intr-un areal (zona) restrans
Escalada = Ascensiune, urcare pe un perete de munte prin catarare libera sau cu ajutorul mijloacelor tehnice specifice (pitoane, carabiniere, coarda, etc.)
Falie = Ruptura a scoartei terestre
Fisura = Crapatura, jgheab intr-un abrupt muntos stancos, ca urmare a actiunilor apelor
Firn = Zapada persistenta pe muntii inalti, acumulata si tasata, care trecand prin faza grauntoasa devine gheata (portiunile rupte au forma de scanduri)
Foen = Vant cald, uscat si puternic care bate primavara dinspre crestele muntilor spre vai, grabind topirea zapezilor
Freamat = Zgomot produs de frunzele miscate de vant
Gavan = Scobitura, adancitura in stanca unui munte
Galma = Varf de munte de inaltime modesta
Golul alpin = Zona situata deasupra limitei superioare a padurii, acoperita cu iarba, vegetatie pitica sau lipsita de vegetatie
Granodiorit = Roca granulata cu structura intermediara intre granit si diorit (muntii Retezat)
Greaban = Picior de munte abrupt si stancos
Grohotis = Ingramadire, masa compacta de bolovani sau sparturi de stanca, nu prea mari, provenita din degradarea unui versant pe o panta de munte
Grota-pestera = Excavatie mare de masa (in general calcaroasa) pe orizontala sau in panta
Grumaz = Sa foarte lata
Hatas = Carare ingusta rezultata din trecerea repetata a animalelor printr-o regiune cu arboret si puternic inierbata
Hidrografie = Retea de vai si ape care strabate o anumita zona
Horn = Spartura ingusta, valcel, jgheab, in peretele de stanca, care permite ascensiunea prin el
Huda = Pestera
Iezar = Lac de munte de origine glaciara
Interfluviu = Portiune de teren (culme, creasta) cuprinsa intre doua vai vecine
Izbuc-exurgenta- galgoi = Locul de iesire, unde apare la suprafata un curs de apa subteran, ascuns, in general in regiuni cu fenomene carstice
Izvor = Locul unde apa unei panze freatice iese la suprafata din pamant
Jgheab- uluc = Scobitura, fagas, facut de suvoiul ploilor
Lapiez = Forma de relief rezultata din coroziunea rocilor solubile de catre apele de siroire, santuri si canale de obicei paralele cu panta
Marmita = Scobitura ovala sapata in rocile din albia unui rau; apare in portiunea cascadelor
Magura = Forma de relief reprezentata printr-o culme impadurita
Moletiera = Obiect de imbracaminte format dintr-o fasie de stofa cu care se infasoara pulpa piciorului (peste pantalon) de la glezna pana sub genunchi
Momaie (mamaie) = Movila mica de pietre (pamant) facuta de mana omului pentru a jalona, indica o poteca sau scurtatura nemarcata
Morena = Morman de aluviuni, format din pietre, argila si nisip, ramase in urma topirii ghetarilor
Muchie- creasta = Linia de culme a unui munte
Muncel = Munte de dimensiune si altitudine modesta
Namas- catun = Grup de asezari montane fara biserica
Nivatie = Actiunea de modelare a reliefului facuta de ingheturile si dezgheturile succesive la munte
Nod orografic = Masiv muntos din care pleaca culmi secundare
Obcina = Culme scurta, cu aspect montan, in general impadurita
Obarsie = Portiune inalta de la inceputul unei vai, locul de formare a raului ce o strabate
Padina = Portiune inferioara a unei vai de abrupt, mai larga, cu vegetatie, in general umeda, mic platou sub forma de gavane pe pantele unui munte
Pas = Punct de trecere de pe un versant pe altul folosind o curmatura sau o sa
Periglaciar = Regiune situata la periferia ghetarilor
Pestera = Grota
Picior de munte = Culme secundara situata in partea inferioara a culmii principale; o ramificatie in general impadurita
Piemont = Forma de relief situata la contactul muntilor cu o campie sau depresiune, formata prin acumularea depunerilor aduse de apele curgatoare la schimbarea de panta
Pacla = Ceata deasa care apare de obicei dimineata si seara, negura
Plai = Picior de munte inierbat sau poiana pe un picior de munte
Platou carstic = Forma de relief sub care se infatiseaza o zona calcaroasa
Pod- platou = Suprafata inalta aproape plana a unui masiv muntos
Polie = Depresiune inchisa, mare, cu fund plat aluvionar, cu unul sau mai multe cursuri de apa, care apar in izbucuri si dispar in ponoare
Polita = Terasa mica ce intrerupe un abrupt sau o panta priporoasa, abrupta
Ponor = Povarnis abrupt sau adancitura formata prin prabusirea, ruperea sau alunecarea unor straturi de teren, gol carstic prin care se scurg in subteran apele de suprafata
Portal = Gura de intrare, cateodata monumentala, a unei pesteri
Preluca = Poiana, loc lipsit de vegetatie arborescenta pe o coasta de munte
Pripor = Coasta de deal sau de munte, panta abrupta, povarnis
Priza = Orice punct, asperitate, neregularitate a stancii sau terenului; adancitura, muchie sau radacina care foloseste pentru urcarea, coborarea sau traversarea unui munte
Rafala = Dezlantuire brusca, violenta si scurta de vant, ploaie sau ninsoare
Ravena = Vale stramta cu versanti abrupti, instabili (care se prabusesc, surpa)
Reflexie = Fenomen optic de reantoarcere partiala a luminii cand intalneste o suprafata
Refractie = Fenomen optic de abatere a directiei de propagare a luminii cand intalneste o suprafata de separare a doua medii
Refugiu = Loc de scapare, de adapostire din fata unei primejdii sau neplaceri
Refugiu alpin = Constructie din lemn sau metal armat cu panouri din fibra de sticla, dotata cu 8 - 12 locuri de dormit pe priciuri
Relief carstic = Forme specifice de relief in zone montane calcaroase
Saritoare = Prag inalt pe o poteca de munte
Scurtatura = Varianta de poteca, carare marcata sau nu, pentru scurtarea parcurgerii unor serpentine, a unei curbe de nivel
Seninari = Zone de stanci golase si foarte inclinate din abruptul unui masiv
S.O.S. Save Our Souls - salvati sufletele noastre
Sohodol = Vale fara apa, fenomen carstic
Sorb-ponor = Locul unde apa dispare in pamant, fenomen carstic
Spalatura = Stanca golasa, lustruita de actiunea apei de ploaie
Spelunca = Pestera, grota
Spinare-coama- creasta = Partea cea mai inalta a unui munte vazuta in plan orizontal
Stalagmita = Depunere calcaroasa de forma conica pe podeaua unei pesteri sau galerii subterane
Stalactita = Depunere calcaroasa sub forma conica, turture, pe tavanul unei pesteri sau galerii
Strunga = Trecere abrupta
Sisturi = Roci metamorfice (care s-au transformat in conditii de temperatura si presiune) sub forma de foi sau lame
Sa = Curmatura, fereastra, tarnita
Sistoaica = Jgeab, valcel stancos ingust ce brazdeaza panta unui munte
Sublimare = Trecerea vaporilor de apa din stare gazoasa direct in stare solida
Suspensie = Un sistem de solid-fluid in echilibru
Talveg = Linia care uneste intre ele punctele cele mai adanci ale albiei unei ape sau vai uscate
Tau = Lac glaciar
Toponimie = Ansamblul numelor proprii de locuri, de ape, de munti, dintr-o regiune geografica
Transhumanta = Trecerea bianuala a turmelor de oi de la campie la munte (primavara) si invers (toamna)
Uluc = Jgheab
Urlatoare = Cascada
Uvale = Depresiune inchisa, mai mare decat dolina, formata prin fuzionarea mai multor doline
Vale oarba = Un curs de apa care se pierde intr-un ponor situat la baza unui abrupt calcaros
Vale de recul = Un curs de apa care porneste dintr-un izbuc situat la baza unui abrupt; calcaros
Versanti = Fetele unui masiv muntos, versantul drept si versantul stang al unei vai; se determina asezandu-ne cu fata in directia in care curge apa existenta sau posibila prin acea vale
Valcel = Ramificatie a unei vai de munte la originea sa, rezultata din actiunea apei si a vantului
Varteje = Serpentine dese pe o poteca de munte
Vanturis = Cascada mica
Zanoaga-circ glaciar = Depresiune circulara formata prin eroziunea solului de ghetarii montani la obarsia vailor, sau pe versantii acestora
Zaton = Lac temporar provenit din apele de primavara pe care sorbul (ponorul) nu le poate absorbii decat dupa un interval de timp
Autor: Mircea Lancranjan |
